Da cënc d’ani se furnësc chëi de Gherdëina cun l guant dala Gherdëina pra la ucajions de festa coche pruzescions, segres, nozes, batëisums, supeltures.
Malia Obletter Anderlan (da Cudan) scrij tl “Calënder de Gherdëina 1969“, pp. 53-63, sul guant dala gherdëina: “Zacan, dan plu de cënc ani, se furniva duc cun l guant de si valeda: la dumënies y festes chël de sandì, i dis da lëur chël da uni di. Plu da giut ne cunescioven degun auter furnimënt. Te uni valeda, dala Dolomites y nce sëura duta la Elpes ovi si furnimënt, te uni val n auter, autramënter tl mëudl, ti culëures y autres nce la usanzes, can l tré sëura. Ntlëuta cunescioven sui marcei o te zità al furnimënt da ulà che vel’ viandant univa caprò: da Gherdëina, Puster, Vnuost o de vel’autra valeda.Te vel luesc vëniel mo trat sëura for y da duc nce al didancuei.“
Coche scrij Donatella Bindi Mondaini te si liber “I costumi della Val Gardena“, p. 11, ie l guant dala Gherdëina nce na testemunianza dla storia de nosta valeda y de si populazion.
Plu da giut fova l guant da festa de chëi de Gherdëina plu scëmpl. Dal 16. centené an scumencià a fé te Gherdëina zandli cun la mazëtes sun l puntl, che n tulova per sciché l guant da festa y l guant da uni di. Chisc zandli univa vendui da zandlëc y zandlëtes (Wanderhändler) te dut l Tirol, che purtova nce adalerch fazulëc, spighëtes y pintes che n tulova per abelì i guanc.
Dal 18. centené inant univel ziplà te Gherdëina roba da fé damat y pitla figures de lën, che univa vendudes te duta Europa. A pië via dal 19. centené se à chëi de Gherdëina fat n inuem per la bela figures sacreles zipledes y per i auteresc realisei te Gherdëina. Tl prim i vendoven tla Talia, Franzia y Spania, pervia dla sauridanza a mparé chisc lingac, plu tert i vendoven te dut l mond. Dala gran ziteies ti purtova i marcadënc pea a si ëiles de bela sëides y zandli drët fins, antlaries d’or, granat y curei, che l’ëiles trajova sëura pra la gran festes; ëi purtova nce la nuviteies dla moda te nosta valeda: ntëur al 1840 ova i marcadënc de Gherdëina sëuranteut l zelinder dl stil Biedermeider dai Paejes Tudësc (che i ova sëurantëut dala Nghiltiera) y scumencià a se furnì cun la bagana mpede cun la joca curta (che vën purteda dai jëuni y dai sunadëures). La bagana (che ie la particularità dl guant da festa di ëi maridei) ie per si eleganza tosc deventeda l guant da festa dl nevic, dl ambolt y di zitadins dal muet dla valeda.
I biei pienesc de corn che vën purtei dala mutans dala gherlanda spiza, dal’osta y dal’ëiles cun la slapa, coche nce la roces da dessot cuecenes y fosces dl’ëiles, vën bonamënter dala regions spanueles, ulache chëi de Gherdëina vëndova si figures.
Al scumenciamënt dl 1900 se furniva chëi de Gherdëina for plu cun n furnimënt da zità. Perchël sentiva la populazion l bujën de mantenì la vedla usanzes, per pudëi les tramandé ala generazions che vën do. Tl 1903 ie unida metuda su a Urtijëi la Reservistenkolonne, che fova na grupa de zitadins che manteniva la tradizions y judova te situazions de bujën soziel. L prim cumandant dla Reservistenkolonne fova Philip Noflaner. Dal 1904 menova la Reservistenkolonne: Philip Noflaner (cumandant), Luis Großrubatscher, Sepl Pescosta, Josef Schmalzl, Felix Moroder, Julius Demetz, Franz Obletter, Anton Schmalzl, Luis Stuflesser, Josef Runggaldier sen. y Christian Dellago.
La Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi ie nasciuda danter l 1904 y l 1906, canche na bela cumpëida de zitadins, meneda da Josef Runggaldier sen. (da Passua), se ova metù adum per mantenì vives la vedla cunescënzes n con’ de co se furnì cun l guant dala Gherdëina.
L depenjadëur Josef Moroder da Jumbierch (nce tlamà „Lusenberger“, nasciù a Urtijëi tl 1846, y mort a Urtijëi tl 1939) ova na gran pascion per l guant dala gherdëina y fova nce n culezionist de pec reres de chësc guant. Cun si dessënies ovel purtà prupostes per ti dé na strutura nueva y per abelì l guant dala Gherdëina (tlo dessot).
Bera Sepl da Jumbierch ova depënt si bela fëna Annamaria y si oma Anna Maria nasciuda Schmalzl cul carsetl. Nchin al 1900 se maridova l’ëiles de Gherdëina cul carsetl, daldò se furniva for plu ëiles cun la bagana, che bera Sepl da Jumbierch ova crià coche guant da nevicia y che per si eleganza ie unida scialdi prijeda dal’ëiles.
Cun l sustëni de bera Sepl da Jumbierch à la lia ulù valorisé dassënn la defileda de noza, ajache pra la noza iel mesun udëi duta la sortes de Guanc dala Gherdëina. Tl 1906 ie unides tenides a Meran y Bulsan defiledes de noza, ulache ova tëut pert na bela cumpëida de persones cul guant dala Gherdëina.
L ann 1906 a Bulsan (defileda de noza)
Lingia dovia, da man ciancia: |
Lingia a mez ite: |
Lingia danca: |
Giuani Piazza da Cudan Hermann Moroder da Jumbierch Aurelia Moroder da Jumbierch Sepl Welponer dl Strëubl Trina Bernardi d‘Alësc Gisela Moroder da Jumbierch Siegfried Demetz da Fëur Gottfried Moroder de Doss |
Franzl Wanker de Nevel Stina Moroder da Luca Dessëura Luis Moroder da Luca Dessëura Adele Moroder da Scurcià Giuani Anderla da Cudan Maria Moroder da Scurcià Leopold Moroder da Scurcià Sepl Piazza da Cudan Filomena Moroder de Doss |
Otto Moroder da Jumbierch Badiota da Jumbierch Maria Vinatzer - Sëlva Tone Anderlan da Cudan Luisa Comploj - Sëlva Sepl Runggaldier da Passua Marianna Runggaldier da Furdenan Maria Granruaz, vëdua Anderlan da Cudan Ein Hausmädchen - Mauriz Fonjo Moroder da Jumbierch Ein Arbeiter - Scurcià |
Tl 1919 iel unì dat su la Reservistenkolonne; dainora iel nasciù la „Union Costumes de Gherdëina“, cun Leo Demetz dla Cademia coche prim presidënt; cun ël fajova pert dl cunsëi dla lia dal 1919 nchin al 1924: Josef Schmalzl dl Ladinia, Josef Pescosta, Josef Runggaldier jun. da Passua, Josef Moroder da Jumbierch, Martin Demetz senior dl Beché, Conrad Moroder de Trinadeianesc, Conrad Senoner de Col de Flam, Franz Hofer dl Jnoltner y Sebastian Überbacher.
Flëur Schrott à publicà tla edizion d‘utober 1983 dla zaita „Tiroler Volkskultur“, pp.215-217, y tl „Calënder de Gherdëina 1986”, pp. 61-68 na cronica scrita a puntin sun coche ie nasciudes y unides a s’l dé la lies che tl tëmp à mantenì la tradizions liedes al guant dala Gherdëina (da chësc articul an scrit ora i inuemes di cunselieres dla „Union Costumes de Gherdëina”, dala “Lia per la cura dl paesc y dla usanzes y guanc “ y dla „Lia per Natura y Usanzes“).
 |
Leo Demetz dla Cademia Heinrich Moroder de Doss |
 |
Ntan i ani dl fascism fovel scialdi rie per la lia ti jì do a si atività, che ie pona unida ufizialmënter data su. Elfriede Perathoner y Albert Moroder conta te si liber „100 Jahre Marktgemeinde St. Ulrich“, p. 455-7, che la jënt de Gherdëina se furniva nce ntan i 20 ani de fascism cun l guant dala Gherdëina pra la pruzescions. L podestà Arturo Tanesini ova scrit te si liber “Invito in Val Gardena”, p. 64: „Pra la puzescions possen mo udëi avisa l guant da festa da zacan y te chësta ucajion iel da laudé che velun ne tralascia degun sforz per mantenì vif, dantaldut pra i jëuni, l nteres per la vedla tradizions, ajache drët saurì porta i tëmps al didancuei a se desmincé de chisc valores“.
Do la Segonda Gran Viera an riesc scumencià a se mëter adum per mantenì la vedla tradizions n con’ de co se furnì cun l guant dala Gherdëina, ti damandan a chëi che ova mo Guanc dala Gherdëina ti castli, de i tré inò sëura pra la gran festes.
Tl 1956 iel unì metu su la „Lia per la cura dl paesc y dla usanzes y guanc - Heimatpflege- und Trachtenverein“ cun Heinrich Moroder de Doss coche presidënt. Tl cunsëi dla lia fova nchin al 1958: Martin Demetz jun. dl Beché (Hotel Engel) coch vizepresidënt, cunselieres fova: Alex Moroder - Rusina, Bruno Moroder de Cunfolia, Walter Moroder de Ronc, Luis Rabanser, Malia Obletter da Cudan y Andrea Hofer senior de Oslberg. Chësta lia fajova nce pert dl „Landesverband für Heimatpflege in Südtirol“ (Dachverband auf Landesebene).
Ntan i ani 50, 60 y nchin al scumenciamënt di ani 70 à l sartëur Luis Senoner de Tlesura (Modesport Else) deberieda cun si fëna Elvira Runggaldier da Janon cujì za. 200 Guanc dala Gherdëina. Ti prim ani fova chësc lëur scialdi sfadiëus, ajache truep materiai y zandli ne fova nia da giaté tla butëighes.
Dal 1959 nchin al 1962 ie la lia unida meneda da: Luis Senoner (presidënt), Martin Demetz jun. (vizepresidënt), Alex Moroder (cassier), Edmund Dellago (scrivan), Malia Obletter da Cudan, Heinrich Moroder, Bruno Moroder, Walter Moroder y Luis Rabanser (ël fajova i ciauzei per i Guanc dala Gherdëina) coche cunselieres.
Dal 1963 al 1964 fova Martin Demetz jun. l presidënt y Luis Senoner l vizepresidënt dla lia, Edmund Dellago l scrivan, Luis Rabanser l cassier, y i cunselieres fova: Josef Bernardi (Josl d’Alësc), Alex Moroder - Rusina, Leo Delago da Rumanon (Bula), Hermann Senoner de Sëlva y Franz Comploi de S. Crestina.
Tl 1963 ova Toni Senoner metù su la „Grupa de bal y usanzes populeres de Gherdëina“: si cumëmbri se furnësc cun l guant dala Gherdëina pra la reprejentazions di bai populeres.
Dal 1964 al 1968 fova tl cunsëi dla Lia per la cura dl paesc y dla usanzes y guanc: Martin Demetz jun. (presidënt), Luis Rabanser (vizepresidënt), Doris Pitscheider (scrivana y cassiera), Luis Senoner (respunsabl per i Guanc dala Gherdëina), cunselieres fova: Toni Senoner, Malia Obletter da Cudan, Edmund Dellago, Josef Bernardi, Alex Moroder, Otto Riffeser, Flëur Schrott jun.y Rudi Kostner.
Dal 1969 nchin al 1971 fova a cë de chësta lia: Norbert Mussner (presidënt), Ferdinand Stuflesser (scrivan), cunseliëres fova: Luis Rabanser, Florian Schrott jun., Toni Senoner, Alfons Demetz dl Sigat, Graziano Großrubatscher da Larenzan.
Sota chësc cunsëi iel tl ann 1971 unì metù su la „Lia per Natura y Usanzes“, che cëla cun gran mpëni de defënder y stravardé la natura cun la flora y fauna de nosc raion.
Da dezëmber 1971 nchin a jené 1973 ie chësta lia unida meneda da: Flëur Schrott jun. (presidënt), Theo Obletter (cassier), Hiltrud Dellago-Keim (scrivana), Harald Schmalzl da Jumbierch, Peter Demetz de Siegfried da Fëur, Othmar Moroder (Mirjam), Luis Senoner de Tlesura, Toni Senoner, Leonhard Senoner, Clara Piccolruaz, Ferdinand Stuflesser de Petlin, Graziano Großrubatscher da Larenzan. Dal 1973 al 1976 ie chësta lia unida meneda for dala medema persones, me Othmar Moroder y Ferdinand Stuflesser ie zapei ora, ma Ignaz Kostner da Stlujuc, Otto Mussner (Sëlva), Herbert Comploi de Col de Flam, Dominik Stuflesser y Tilman Prucker ie zapei ite. Tilman Prucker coche sartëur de Guanc dala Gherdëina ie unì numinà respunsabl per i Guanc dala Gherdëina.
Ai 13 de jené 1976 à Flëur Schrott dat la demiscions coche presidënt, per candidé pra la veles cumeneles.
Dal 1976 nchin al 1978 ie la lia unida meneda da: Ignaz Kostner da Stlujuc (presidënt), Toni Senoner (vizepresidënt), Leonhard Senoner (cassier dla „Grupa defendura dla natura“), Heidi Kostner (cassiera dla „Grupa de bal populer“), Hiltrud Dellago-Keim (scrivana), Florian Schrott (revisor di conc), Herbert Comploj (revisor di conc), Herbert Prinoth (vitrina), Otto Mahlknecht (mujiga da bal), Malia Obletter da Cudan (respunsabla di Guanc dala Gherdëina), Tilman Prucker (respunsabl di Guanc dala Gherdëina), Egon Schenk (cuntac cun i media), Paula Moroder - Rusina (cuntac cun la „Usc di Ladins“).
Bele de juni 1976 se ova metù adum n valgun zitadins coche grupa, che se dajova ju cun gran legrëza y pascion cun i Guanc dala Gherdëina, y che ova chësc cunsëi: Otto Rifesser (presidënt), Roland Sadei (vizepresidënt), Paola Vinatzer (cassiera), Ferdinand Stuflesser jun. (scrivan), per i Guanc dala Gherdëina fova respunsabli: Tilman Prucker, Cheubina Vinatzer y Gusti Vinatzer.
Ai 23 de jené 1978 iel unì metù su da nuef la „Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijei“, coche grupa che laurova dlongia la „Lia per Natura y Usanzes“; dal 1978 nchin al 1985 a Roland Sadei cun gran ardimënt y cun l sustëni de si fëna Rosa menà chësta grupa; nchin de mei 1980 fova mo tl cunsëi dla grupa: Judith Walpoth, Paula Vinatzer, Tilman Prucker, Cherubina Vinatzer, Aurelia Falchi, Josl Bernardi y Florian Goller.
Dala fin di ani 70 lëura la trëi grupes (Grupa bal populer, Lia per Natura y Usanzes y Grupa Guanc dala Gherdëina) per si cont.
D‘auril 1978 ie Andrea Hofer zapà ite mpede Florian Goller pra la Grupa Guanc dala Gherdëina; bele iló an scumencià a lauré ora n statut per la grupa.
I cumëmbri dla Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi à scumencià a mpresté ora i Guanc dala Gherdëina a nteressei, acioche pra la gran festes posse to pert l majer numer puscibl de zitadins cun l guant dala gherdëina. Anda Cherubina Vinatzer (che ova fat na bela cumpëida de gherlandes spizes) y Aurelia Falchi (che cujiva Guanc dala Gherdëina) mustrova gën a nteressei coche n se furnësc a puntin cul guant dala Gherdëina.
Pra la pruzescion de Dumënia dai Andli, ai 28. Mai 1978, ova tëut pert ca. 240 persones cun l guant dala Gherdëina.
Al Festival Ladin, ai 6 de agost 1978 a Urtijëi, ova tëut pert zirca 70 cumëmbri dla Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi.
De mei 1978 ie unida metuda su na grupa de lëur per la realisazion de na bandiera, ulache fajova pea: Andrea Hofer, Roland Sadei, Tilman Prucker, Georg Prucker, Florian Goller, Josef Paur, Josefina Perathoner, Cherubina Vinatzer, Josef Bernardi y Judith Walpoth. La prupostes de Andrea Hofer per l dessëni dla bandiera ie unides azetedes dala grupa de lëur; l patron dla Typak Bruno Holzknecht à sëurantëut la spëises per la realisazion dla bandiera; si muta Sabina Holzknecht fova la nona de chësta bandiera pra la bendescion n Pasca dl 1979. Da iló inant vën la bandiera purteda coche simbol dla lia pra la pruzescions y la defiledes. Franz Sadei, l mut de Roland y Rosa Sadei, à per truep ani purtà chësta bandiera pra la gran festes.
De lugio 1978 ie Tilman Prucker unì cunfermà respunsabl di Guanc dala Gherdëina (magasin). D‘auril dl 1979 ie Hugo Comploj zapá ite tl cunsëi dla lia, do che Josef Paur fova mort.
Tl cunsëi dla Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi fova da mei 1980 nchin a jené 1983: Roland Sadei (presidënt), Tilman Prucker (vizepresidënt y respunsabl per i Guanc dala Gherdëina), Judith Walpoth (scrivana), Florian Goller, Hermann Kostner (Bula), Raimund Bernardi, Florian Schrott, Arnold Stuflesser, Erika Moroder, Dora Runggaldier, Josl Bernardi, Cherubina Vinatzer, Aurelia Falchi, Dora Kostner, Andrea Hofer, Johann Perathoner, Paula Vinatzer.
Pra la giaurida di Campiunac dl mond de hockey dla Serie B, tl 1981 a Urtijëi, ova tëut pert 230 persones cul guant dala gherdëina; na bela cumpëida de mutans cun la gherlanda spiza cumpaniova l Sëurastant dla Provinzia Silvius Magnago y l presidënt dl CONI Franco Carraro.
Dai ani 80 se à i sartëures Tilman Prucker y si fëna Franziska Beikircher cun gran savëi y ardimënt mpenià per mantenì l savëi n con’ de co se furnì cul guant dala Gherdëina, ëi à cujì guanc nueves y mudà ora truep pec menei, acioche duc chëi che à legrëza posse jì furnii drët da catif pra la gran festes.
Da jené 1983 nchin fauré 1985 ie la grupa unida meneda da: Roland Sadei (presidënt), Andrea Hofer (vizepresidënt), Judith Walpoth (scrivana), Paula Vinatzer (cassiera), Doris Faè und Valeria Mussner (guanc/magasin), cunselieres fova: Arnold Stuflesser, Josl Bernardi, Johann Perathoner y Peter Rifesser.
Da fauré 1985 nchin auril 1987 fova Arnold Stuflesser unì lità coche presidënt dla Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi, Andrea Hofer jun. Oslberg fova vizepresidënt, Judith Walpoth scrivana, Johann Perathoner cassier, Tilman Prucker sartëur de Guanc dala Gherdëina, Valeria Obletter, Ottilia Seelaus y Hilda Kostner fova respunsables per i guanc/magasin, Josl Bernardi, Walter Demetz, Pepi Peristi y Wilfried Grones (che manteniva i cuntac cun la lia per l turism) fova i cunselieres dla grupa.
Pra la festa per i „2000 ani Ladins“, ai 25 de agost 1985, ova fat pea pra na defileda de batëisum 83 persones cun la troht.
Da auril 1987 nchin auril 1989 ie la grupa unida meneda da: Arnold Stuflesser (presidënt), Andrea Hofer jun. (vizepresidënt), Judith Walpoth (scrivana), Johann Perathoner (cassier), Valeria Mussner, Hilda Kostner y Gerlinde Santifaller fova respunsables per i Guanc dala Gherdëina, cunselieres fova Josl Bernardi, Raimund Bernardi (vitrina), Walter Demetz, Ottilia Seelaus, Tilman Prucker y Oski Vinatzer.
Ai 12.10.1986 ova tëut pert 49 persones pra na defileda de Guanc dala Gherdëina a Meran.
Ai 04.10.1987 pra la festa per l cumplì di 95 ani de bera Luis Trenker ie l festejà unì cumpanià da na gran cumpëida de chëi dal guant dala Gherdëina.
|
Ti ani 80 y 90 ova la Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi n gran program d’atività. Si cumëmbri tulova pert pra na gran cumpëida de manifestazions che scumenciova de fauré cun la defileda da noza n slita, n jiva cul guant dala Gherdëina ala S.Mëssa dla dumënia de Pasca, pra la Segra, pra la Gran Santa Maria (ai 15 de agost), pra la pruzescions de Dumënia dai Andli y dl Rosar, pra desfrënta defiledes coche l Festival ladin/”Gröden in Tracht”, Festa d’instà a Canazei, na defileda cun la cales tres Gherdëina de setëmber (ulache tulova pert duta la 3 lies de Guanc dala Gherdëina), pra la giaurida dla “Bozner Messe”, pra la defileda de San Lenert te Val Badia, pra l’ ”Adventsingen” a Minca y pra desfrënc bai n troht.
 |
| Da man ciancia: Patrizia Senoner, Anda Beta Schrott, Andrea Hofer, Petra Perathoner, Verena y Arnold Stuflesser, Roland y Rosa Sadei. |
Fotografia de Karl Mahlknecht |
Da auril 1989 nchin auril 1991 ova la Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi chësc cunsëi: Arnold Stuflesser (presidënt), Raimund Bernardi (vizepresidënt/vitrina), Eva Langgartner (scrivana), Oski Vinatzer (cassier), Alessandra Moroder y Gerlinde Santifaller (guanc), Hilda Kostner y Valeria Mussner (judova ora pra i guanc y l magazin), cunselieres fova: Johann Perathoner y Tilman Prucker.
Pra la pruzescion de Dumënia dai Andli de mei 1989 ova tëut pert 15 gherlandes spizes, 35-40 baganes, n valguna cazines, n valgun ciapiei vërc y pitli mutons.
Da auril 1991 nchin auril 1993 ie la Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi unida meneda da: Raimund Bernardi (presidënt), Alfred Obletter (vizepresidënt), Oski Vinatzer (cassier), Christl Moroder (scrivana), Gerlinde Santifaller y Hedwig Perathoner (mpreste ora i guanc), cunselieres fova: Arnold Stuflesser, Aurelia Falchi, Dora Runggaldier y Dora Kostner.
Do che Oski Vinatzer fova ora de nia mort ai 05.06.1992, ie Arnold Stuflesser de lugio dl 1992 unì numinà cassier dla grupa.
De nuvëmber 1992 ova l cunsëi dla Grupa Guanc dala Gherdëina - Urtijëi dat pro a una si statut, che ie pona unì dat pro tla senteda generela dla lia ai 14 de auril 1993; da ntlëuta se tlama la lia:
„LIA GUANC DALA GHERDËINA - URTIJËI“.
Da auril 1993 nchin auril 1995 ie la „Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi“ unida meneda da: Raimund Bernardi (presidënt), Oswald Bernardi (vizepresidënt), Werner Bernardi (cassier), Christl Moroder (scrivana), Gerlinde Santifaller y Hedwig Perathoner (guanc/magasin), cunselieres fova: Dora Runggaldier, Dora Kostner y Christine Castlunger (placac/vitrina).
Per la Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi ie da for de gran mpurtanza che i Guanc dala Gherdëina vënie purtei cun denità y aldò dla regules tramandedes; perchël à la lia feter uni ann urganisà sëires, ulache n ti mustrova a nteressei coche n se furnësc a puntin.
Pra la Segra (04.07.1993) ie unida tënida na pruzescion per festejé i 1.000 ani dla santificazion de San Durich, ulache à tëut pert 84 persones cul guant dala Gherdëina.
Da auril 1995 nchin auril 1997 ie la Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi unida meneda da: Christl Moroder (presidënta), Oswald Bernardi (vizepresidënt), Gerti Crepaz (scrivana), Werner Bernardi (cassier), Gerlinde Santifaller, Hedwig Perathoner y Brigitte Runggaldier (guanc/magasin), Patrizia Kostner (placac).
Pra la festa n unëur dla campiunëssa de schi Isolde Kostner ai 24.02.1996 ova tëut pert 13 persones cun l guant dala Gherdëina.
Da auril 1997 nchin a auril 2000 fova tl cunsëi dla Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi: Christl Moroder (presidënta), Oswald Bernardi (vizepresidënt), Werner Bernardi (cassier), Renate Obexer (scrivana), Gerlinde Santifaller y Brigitte Runggaldier (guanc/magasin), cunselieres fova: Patrizia Kostner (placac), Gerti Crepaz, Monika Lardschneider y Ulrike Malsiner.
Pra la festa per i 1.000 ani de Gherdëina, ai 29.08.1999 tl zënter de Urtijëi, ova pra la gran defileda storica fat pea 65 persones cul guant dala Gherdëina.
La Lies Guanc dala Gherdëina de duta la valeda y la Lia di osc´ y hotelieres de Gherdëina ova urganisà ai 2 de utober 1999 tl zënter dal tennis a Runcadic n bal dla trohtes, ulache ova tëut pert 350 persones cun l guant dala Gherdëina.
Da auril 2000 nchin auril 2007 fova tl cunsëi dla lia: Werner Bernardi (presidënt), Christl Moroder (vizepresidënta), Gerlinde Santifaller, Ulrike Malsiner, Brigitte Runggaldier, Silvia Thaler, Raffaella Rella (respunsables di guanc/magazin), Egon Thaler (portabandiera y urganisazion dla defiledes).
Cun gran legrëza à la Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi giapà de nuvëmber 2006 si sënta nueva tl local dla lies tl sotët dla Cësa de cultura „Luis Trenker“, ulache i Guanc dala Gherdëina vën cuncei via te de biei castli. Pra la giaurida ufiziela dla renuveda Cësa de cultura de Urtijëi, ai 12 de mei 2007, se à l Sëurastant dla Provinzia Luis Durnwalder furnì cun la bagana cun la cënta de pel, cun lessù l blason dla Chemun de Urtijëi.
Ai 12 de dezëmber 2006 à la „RAI” de Bulsan tëut su n valgun cumëmbri dl lia cui Guanc dala Gherdëina tla ustaria „Somont“ y te na vedla stua da paur sa Sacun, che n à pudù udëi tla trasmiscion „Land und Leute“ ai 21 de dezëmber 2006.
Da mei 2007 nchin dezëmber 2009 ie la Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi unida meneda da: Brigitte Runggaldier (presidënta), Christl Moroder (vizepresidënta), Silvia Thaler (scrivana), Werner Bernardi (cassier y portabandiera), Raffaella Rella, Franca Palla y Zita Senoner fova respunsables per mpresté ora i guanc y dl magasin.
Pra la pruzescion de Dumënia dai Andli 2007 ova tëut pert 60 persones cul guant dala Gherdëina.
Tl fin dl’ena dai 7 ai 9 de dezëmber 2007 ie unida tenida tla Cësa de cultura „Luis Trenker“ a Urtijëi, na mostra, ulache n mustrova coche vën realisei cun gran pazienza pec desfrënc che toca pra l guant dala Gherdëina: per ejëmpl coche n fej i maneghins y la slapa cuecena, coche n mët adum pitli ciofs de fii d’or y perles per fé dainora la gherlanda spiza, coch n nfauda a man n chitl (sciossa).
Da dezëmber 2009 nchin auril 2012 fova tl cunsëi dla lia: Sandra Comploj (presidënta/scrivana), Franziska Beikircher (vizepresidënta y respunsabla per i guanc/magasin), Werner Bernardi (cassier), Manuela Grones y Bruna Pitscheider (guanc/magasin), Patrizia Ciechi (cuntac cun i media/plata internet/vitrina), Maria Cristina Mussner (cuntac cun la Lia dl turism y cun la Lia di osc´ y hotelieres), Michèle Fletcher (cuntac cun la Lia di osc´ y hotelieres/fotos/album), Maria Delago.
Da auril 2012 nchin auril 2014 ova la lia chësc cunsëi: Sandra Comploj (presidënta/scrivana), Franziska Beikircher (vizepresidënta y respunsabla per i guanc/magasin), Manuela Grones y Bruna Pitscheider (respunsables per i guanc/magasin), Patrizia Ciechi (cuntac cun i media/plata internet/vitrina), Maria Cristina Mussner (cuntac cun la Lia dl turism y cun la Lia di osc´ y hotelieres) y Michèle Fletcher (cuntac cun la Lia di osc´ y hotelieres/fotos/album); Werner Bernardi y Maria Delago fova zapei ora; mpede ëi fova zapei ite Marisa Colcuc (guanc/magasin) y Helmuth Welponer (portabandiera y respunsabl per l’urganisazion de manifestazions)¸ l lëur da cassier ie uni sëurantëut dala presidënta Sandra Comploj, chël da reviseura di conc ie uni sëurantëut da Manuela Grones.
De juni 2012 ie unida metuda su la plata internet dla Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi, ulache vën prejenteda la lia y si atività.
Te desfrënta edizions dl „Calënder de Gherdëina“ (dantaldut di ani 1969, 1986 y 1992) ti ie unida data na gran mpurtanza al guant dala Gherdëina. Tl „Calënder de Gherdëina 2013“ ie pra la plates di mënsc unides publichedes vedla fotografies de Guanc dala Gherdëina. Tl prim articul vën trateda la storia di Guanc dala Gherdëina y tl segondo articul i Guanc dala Gherdëina te si particuliariteies.
N cunlaurazion cun la filiela de Urtijëi dla Cassa dl Sparni y Claudio Cainelli dl Fotoclub Gherdëina ie unides publichedes fotografies de Guanc dala Gherdëina, coche calënder per i ani 2013 y 2014, pra la sceles tlamedes „Curta“, che culeghea l zënter de Urtijëi cun l raion da jì a pé “Luis Trenker”.
Ai 28 de fauré 2014 an festejà a Urtijëi la campiunëssa de jadiné artistich Carolina Kostner, che à arjont na beliscima bedaia de bront pra i Juesc Olimpics 2014 a Sotchi; la Chemun de Urtijëi à ulù uneré chësc gran resultat, ti scincan a Carolina na bagana.
Da auril 2014 nchin al 2016, à la Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi chësc cunsëi: Sandra Comploj (presidënta/scrivana/cassiera), Patrizia Ciechi (vizepresidënta/cuntac cun i media/plata internet/ vitrina), Franziska Beikircher y Marisa Colcuc (respunsables per i guanc/magasin), Manuela Grones respunsabla per i guanc/magasin/reviseura di conc), Maria Cristina Mussner (cuntac cun la Lia dl turism y cun la Lia di osc´ y hotelieres/fotos/album), Helmuth Welponer (portabandiera y respunsabl per l’urganisazion de manifestazions); Bruna Pitscheider y Michèle Fletcher ie zapedes ora, mpede ëiles ie zapei ite Nadya Moroder Vanadis (tën i cuntac cun i cumëmbri y juda ora pra i guanc/magasin) y Pepi Kasslatter (portabandiera y respunsabl per l’urganisazion de manifestazions).
De juni 2014 ie la plata internet dla lia unida amplieda cun la storia la lia y cun de bela fotografies che mostra coche n se furnësc var per var cun la gherlanda spiza, la prima dunsela, la jëuna dal ciapel vërt, la bagana (nevicia) y la cazina/slapa.
La Lies Guanc dala Gherdëina de Urtijëi, S. Crestina y Sëlva se mpënia dassënn, acioche n se furnësc nce al didancuei cun denità cun l guant dala Gherdëina pra la gran festes, mantenian vives la vedla usanzes y uneran l’amor de nosc antenac per l guant dala Gherdëina.
Juni 2014
Patrizia Ciechi - Lia Guanc dala Gherdëina - Urtijëi
